Christianism isn't about this...or is it?


‘Bless me Father, for I have sinned.

I have been with a loose girl’.

The priest asks, ‘Is that you, little Joey Pagano ?’

‘Yes, Father, it is.’

‘And who was the girl you were with?’

‘I can’t tell you, Father. I don’t want to ruin her reputation’.

“Well, Joey, I’m sure to find out her name sooner or later

so you may as well tell me now. Was it Tina Minetti?’

‘I cannot say.’

‘Was it Teresa Mazzarelli?’

‘I’ll never tell.’

‘Was it Nina Capelli?’

‘I’m sorry, but I cannot name her.’

‘Was it Cathy Piriano?’

‘My lips are sealed.’

‘Was it Rosa DiAngelo, then?’

‘Please, Father, I cannot tell you.’

The priest sighs in frustration.

‘You’re very tight lipped, and I admire that.

But you’ve sinned and have to atone.

You cannot be an altar boy now for 4 months.

Now you go and behave yourself.’

Joey walks back to his pew,

and his friend Franco slides over and whispers,

‘What’d you get?’

‘Four months vacation and five good leads.’

Impart la 3

Unu. Ce boem stateam noi amandoi pe marginea cazii, cu pantalonii suflecati usor deasupra genunchilor si cu picioarele in apa calda. Ce mult ne-am iubit cu picioarele fierbinti!

Doi. Stiu ca am ajuns acasa abia atunci cand aud un televizor din camera alaturata, cand trece cate un avion pe langa blocul meu (nu stau langa aeroport, asa e in tot orasul), cand ma trezesc in liniste dimineata si ma pot plimba prin casa.

Trei. Sarbatori Fericite!

Glacial!

Nu reusesc sa inteleg de ce sunt -2°C si ploua la inceput de decembrie (ce negativista! am inceput cu 'nu'). Recunosc, consider zapada a fi un mare inconvenient, but still...ar fi fost frumos sa inceapa prima zi de iarna cu o ninsoare. Vorbesc de Bucuresti acum, caci pe meleagurile mele moldovenesti e mai mare dragul - ninsoare, putin ger, miros de iarna. In schimb aici, au inghetat copacii, so let's say hello to the ice age.
Anul trecut de 1 decembrie am sarbatorit romaneste impreuna cu loverul si o sticla de Unirea. Anul acesta, a fost mai bacauan-ish:
  • am fost in Expirat cu loverul, Uli si Dan (i'am facut reclama acum)
  • am descoperit cocktailul CIOCAN (seriously, go check it out) si LIMBA-N GURA (I'm not messing with you guys)
  • Iulian a gasit un steag al Romaniei si l'a luat triumfator la camin

Doresc cu jind sa fac multe cadouri Craciunul asta, ca doar asa se intampla every year...ma injectez cu spirit de Sarbatori si...si sunt un mare Christmas Junkie...there! I said it!

Fac o reverenta si arunc o piesa:
Chairlift - Bruises by MadMoizelleM

Bărbaţii şi ale lor...

Febleţea oricărui bărbat. Are o grijă deosebită pentru ea indiferent de conjuncturi. O igienizează, o tratează cu lucruri scumpe şi parfumuri citrice. Îi devine cea mai bună prietenă în momentele de înverşunare sau singurătate. Îl acompaniază în călătorii, chiar şi până la cumpărături. Este subiect de discuţie între prietenii lui; ei o cunosc prea bine şi, uneori, depind de ea. Nu se ruşinează în a'i face cunoştinţă cu anturajul său, familia sa, chiar şi cu partenera de viaţă. Nimic nu se compară cu ea, fiecare bărbat cu febleţea sa. Nu se încumeta careva să spună că a lui e mai grozavă. Doamne fereşte! Ea îi pompează ego-ul şi tocmai din vanitate, va recunoaşte cu greu defectele sau lipsurile ei. Învaţă să se comporte cu ea şi să o călăuzească pe cele mai bune drumuri şi prin cele mai sigure metode. Niciodată o femeie nu va avea o astfel de relaţie distinsă cu bărbatul, cum o are el cu respectiva. Însă, se mai încearcă (zadarnic de cele mai multe ori, fireşte) să se egaleze conexiunile. Contrar sexului, fantezia nu pare să mai fie aşa de fantastică atunci când femeia doreşte să însoţească această mult iubită...iubită. Pentru că doar ea îi oferă maximul de putere.

Bărbatul fără febleţe e un om nefericit. Pătimaş!


Iată ce fidel este bărbatul maşinii lui.

Am un of!..

In timp ce eu dadeam BAC-ul in 2009 in Bacau city, concerta Limp Bizkit in Bucuresti . BAC imi trebuia mie? Of..

Cati peste are balta?

Pot scrie multe despre El,
trebuie sa stiu doar de unde sa incep.

El rade mult, rade cu pofta, rade in public, rade colorat, rade de femei ciudate si de picioare strambe. El se joaca cu caruciorul in hipermarket. I se face o pofta nemaipomenita de dulciuri, chipsuri, mancaruri, mai tot ce vede pe rafturi; le vrea pe toate, desi stie ca nu are nici cand si nici cum sa le manance. El imi tine capul intre maini cand imi explica ceva important si imi urmareste ochii cu privirea. Ma tine in brate prin somn si ma pupa pe frunte. Se trezeste greu dimineata si nu se supara cand trag de el. El se gadila prin locuri nebanuite ale corpului si i se izbeste rasul puternic de cei patru pereti. El a venit cu un patent de acasa doar ca sa'mi insurubeze un cui la scaun pentru ca il obseda. Desigur, este un adept al perfectionismului, e tacticos si echilibrat. Il suna mereu toata lumea si niciodata nu are baterie la telefon. Se simte stingherit in preajma persoanelor care nu il inteleg si tine la prietenii vechi. El nu renunta la obiceiuri si se dezvata greu sau chiar deloc de un narav. Il pasioneaza masinile (mult mult!) si sta cu ochii numai pe sosea cand merge pe strada...ca si jocurile, de altfel(la PC, de la sine inteles), ca sa nu mai zic de tobe - e chiar inutil. Cine il cunoaste, asta este primul lucru pe care il afla despre persoana lui. El canta cu mine melodii tampite intr'un mod fals si deranjant auzului. Are rabdare sa'mi asculte absurditatile si aberatiile, iar cand se enerveaza taie cu vederea pe oricine. Numai el poate pronunta interjectia 'zdgş' in ordinea corecta a consoanelor.

Prin urmare, balta are un singur peste.
De concluzionat e usor.
El ma iubeste!

Framantari...de aluat

Cu riscul de a fi intelese ca o compunere de cenaclu din clasa a7-a, vreau sa'mi astern niste ganduri risipite pe hartie (nu? am vorbit ca la ora de romana).. Ce bine ca n'am hartie!
Am sa le numesc idei..ba nu, sclipiri! De fapt, nu mai am ce critica si ma critic pe mine. Sper sa nu ma complexez (tot ca'ntr'a 7-a).

- imi convine mai mult sa traiesc cu banuiala decat cu certitudinea..ergo, sunt o lasa
- ma deprima faptul ca se intuneca din ce in ce mai repede si ma gandesc sa'mi inventez un soare..ergo, sunt o egoista
- nu ma mai deranjeaza patul nefacut de langa mine si pernele aruncate pe jos..ergo, sunt un trantor
- a trecut ceva vreme de cand eu n'am mai citit o carte slaba..ergo, sunt pasiva
- e incomod sa'ti inghete nasul intr'o casa de oameni si mi se pare normal sa'mi spun parerea loud and clear despre asta..ergo, sunt nesimtita

Le vad ca pe niste bube negre. Nu slabiciuni, nu metehne, nu le schimb. N'am nevoie de metamorfoze. Plus ca, ma uit la frunzele galbene si roscovane si nu mai e loc de bube negre(urata comparatie am mai facut).
Si daca stau bine sa ma gandesc, in clasa a7-a chiar mergeam la un cenaclu.


Bonobo - Change Down

Changes

La sfarsitul fiecarei veri fac o introspectie si ajung la concluzia ca m'am schimbat pe ici pe colo...strict accidental.
M'am lasat de fumat, ma simt foarte bine si nu doresc deloc o tigara. Doar in anumite conjuncturi si de'a lungul discutiilor aprinse...nu ca sa fiu socially acceptable prin asta. Nu.

Mi s'a facut un dor teribil de cantat. Am maturat ani buni fara sa mai incerc. Pianul imi este inca acordat. Cine stie...

Posibil sa'mi fi schimbat si pasul la mers, sa nu mai stiu sa alerg, sa ma alint mai mult, sa vreau sa cumpar ceva in nou in casa, sa'mi iau mai multe haine rosii. Posibil ca vara asta sa nu ma fi schimbat deloc.

Vorbesc prostii, in sufletul meu e vara mereu, drept urmare...ce schimbare? (rima'i un cliseu, sa ma scuzati)