Impresii de calatorie

Sunt prea obosita ca sa ma gandesc la un text inchegat din care sa va puteti face o idee despre ce vreau sa transmit, deci (si prin urmare) voi insira niste ratiuni irationale pe aici.

Istanbul (nu Istambul, va rog frumos!)

• oras foarte foarte mare
• populatie multa multa
• extreme pe scara financiara - foarte saraci si foarte bogati
• toata lumea vinde (orice, oricat, oricine - de la copii la batrani la invalizi)
  
• kebab, rahat, fistic, alune
• castane prajite multe multe
• taraba la care mancai banane si lasai cojile acolo
• bazarul e sinucidere curata (nu mai iesi niciodata si daca iesi, ai cel putin o sacosa cu un obiect cumparat - toti vor sa-si vanda cat mai multa marfa)
• moschei multe multe
• fara a invectiva pe cineva, musulmanii ma sperie (religie, cultura etc)
• cam frig
• oameni ospitalieri
• mancare multa multa
• lalele multe multe (inimaginabil de multe si mari)
• Topkapı Palace (se citeste "Topcap" cu accent pe ultimul "p") este breathtaking - nu mi-am inchipuit ca intr-un singur loc pot fi atatea diamante, rubine, smaralde, aur etc. E un must see!

As putea incheia cu muzica turceasca...dar prefer sa nu!

Citit-l pe Nichita...

Când ne-am zărit, aerul dintre noi
şi-a aruncat dintr-o dată
imaginea copacilor, indiferenţi şi goi,
pe care-o lasă să-l străbată.

Oh, ne-am zvârlit, strigându-ne pe nume,
unul spre celălalt, şi-atât de iute,
că timpul se turti-ntre piepturile noastre,
şi ora, lovită, se sparse-n minute.

Aş fi vrut să te păstrez în braţe
aşa cum ţin trupul copilăriei, întrecut,
cu morţile-i nerepetate.
Şi să te-mbratisez cu coastele-aş fi vrut.

Noi, romanii

Suntem un neam de ciobani.
Si nu o sa ne treaca ciobania asta niciodata.